Șantajul cu imagini intime. Ce poți face când cineva amenință că le va distribui
„Până diseară să îmi trimiți banii, altfel vede și familia ta poza.” Când primești un astfel de mesaj, poate simți că trebuie să răspunzi pe loc. Termenul face parte din presiune. Poți cere ajutor chiar acum, înainte să iei o decizie.
Asta se numește șantaj cu imagini intime sau sextortion. Persoana amenință că va distribui o fotografie ori o filmare intimă ca să obțină ceva de la tine. Poate cere bani, alte imagini, sex, să păstrezi tăcerea sau să te întorci într-o relație. Materialul poate fi real, modificat sau doar pretinde că îl are. O parolă veche sau câteva nume din lista ta de contacte pot face amenințarea să pară mai convingătoare. Poți povesti ce ți s-a cerut chiar dacă încă nu știi ce are persoana. [1]
În România, dacă ești în pericol imediat, sună la 112. Dacă simți că ai putea să îți faci rău, cere ajutor de urgență și, dacă poți, rămâi lângă o persoană de încredere. [1][2]
Spune-i cuiva ce se întâmplă
Evită să trimiți bani, alte imagini sau o fotografie pentru o pretinsă „verificare”. Poți lăsa mesajul fără răspuns, fără să ceri dovezi sau să negociezi. Plata sau trimiterea unei alte imagini poate fi urmată de noi cereri. Dacă ai plătit ori ai trimis deja ceva, poți cere sprijin și acum. Ai fost pusă sub presiune. Persoana care te amenință răspunde pentru ce face. [1]
Poți spune „Cineva amenință că va trimite o imagine privată cu mine. Îmi e frică. Poți sta cu mine cât cer ajutor?”. Spune dacă e sigur să fii sunată sau să primești mesaje. Poți povesti ce ți se cere fără să trimiți imaginea. [1][3]
Să zicem că Sonia primește mesajul în pauza de la muncă. Îi cere unei colege de încredere să stea lângă ea cât sună la un serviciu de sprijin. Sonia ține telefonul și alege cât vrea să spună.
Ce poți păstra și cum poți limita contactul?
Dacă e sigur, notează numele contului, data, ce ți s-a cerut și cuvintele amenințării. Poți folosi ce ai deja. Dacă materialul sexual ar putea arăta o persoană sub 18 ani, raportează fără să descarci materialul, să faci o captură a imaginii sau să o trimiți mai departe. Poți indica profilul ori linkul și cere îndrumare poliției sau unui serviciu de protecție a copilului. [1][4]
Când șantajul vine de la cineva care te contactează doar online, poți opri conversația și poți bloca și raporta contul. Dacă e vorba de un partener, un fost partener sau de cineva care știe unde stai și poate ajunge la tine, spune asta când ceri ajutor. Poți discuta cu o persoană de sprijin când e sigur să întrerupi contactul. Dacă bănuiești că telefonul e monitorizat și ai la îndemână un dispozitiv la care persoana respectivă nu are acces, îl poți folosi ca să ceri ajutor. [1][3]
Folosește canalul oficial de raportare al platformei. Dacă opțiunile diferă, caută categoria cea mai apropiată de ce ți s-a întâmplat, cum ar fi șantaj sau exploatare sexuală. Platforma poate avea nevoie de timp ca să răspundă. Poți sesiza separat poliția. [1]
Dacă ai trimis deja bani
Contactează cât mai repede banca sau serviciul prin care ai plătit, folosind aplicația oficială ori un număr cunoscut. Spune că ai făcut plata sub șantaj și întreabă dacă tranzacția poate fi oprită sau dacă banii pot fi recuperați. Dacă e sigur, păstrează confirmarea plății. Evită o a doua plată, chiar dacă e prezentată ca „taxă de ștergere” sau „taxă de recuperare”. [1][5]
Dacă imaginea apare online
Poți raporta postarea acolo unde apare. Articolul 15 explică și ce instrumente pot limita redistribuirea pe unele platforme. Contează vârsta pe care o avea persoana când a fost făcut materialul. Pentru o imagine sexuală cu un minor, cere îndrumare fără să obții o copie. [1][4]
Dacă vrei să avertizezi câteva persoane, poți spune „Cineva ar putea să vă trimită un material privat cu mine. Vă rog să nu îl distribuiți și să nu răspundeți.” Tu alegi cine are nevoie să știe. [1][3]
Dacă o fată îți spune că e șantajată
Spune-i că a făcut bine că a venit la tine și că persoana care o amenință răspunde pentru asta. Ascult-o fără să îi ceri să îți arate imaginea și caută sprijin fără să intri în negocieri cu persoana care o amenință. Explică-i pe cine ai putea avea nevoie să implici și de ce, ca să o poți proteja. [1][4]
În România, poți suna la 119 pentru a semnala abuzul asupra unui copil. Linia ANES pentru sprijin în situații de violență domestică, 0800 500 333, este gratuită și disponibilă la orice oră. [6][7]
-
eSafety Commissioner – Ce poți face în caz de șantaj cu imagini intime
Catalogul național al serviciilor publice – Serviciul de urgență 112
NNEDV Safety Net – Planificarea siguranței în utilizarea tehnologiei
Siguranța Online – Ghid practic de protecție digitală și FTC – Ce poți face după o plată frauduloasă
Catalogul național al serviciilor publice – Numărul 119 pentru copii