Plan de siguranță pentru victime
Un plan de siguranță este un set de decizii pregătite din timp, astfel încât în momentele de risc să nu trebuiască să improvizezi, ci să acționezi rapid și mai sigur.
Siguranța în timpul unui conflict sau episod de abuz
Obiectiv: să reduci riscul imediat
Încearcă să te duci într-un spațiu cu ieșire rapidă (ușă/ fereastră) și fără obiecte periculoase (evită bucătăria și baia)
Ține mereu într-un loc accesibil telefonul încărcat, chei și acte
Gândește din timp: „Pe unde ies dacă trebuie să plec acum?”; „Unde mă duc imediat?”
Creează un cod secret cu copiii, prietenii sau vecinii, care să însemne că ai nevoie de ajutor și trebuie să sune la poliție
Dacă situația escaladează grav prioritatea nu este să câștigi conflictul, ci să ieși în siguranță
Plan pentru plecare (chiar dacă nu ești sigur/ă că vrei să pleci):
Ia în considerare că momentul plecării este adesea cel mai periculos.
Pregătește în secret:
Geanta de urgență
acte (CI, pașaport, certificate)
bani cash
medicamente
haine esențiale
copii după documente
Ține geanta la o persoană de încredere sau într-un loc unde nu poate fi găsită.
Stabilește minim 2-3 opțiuni de locuri sigure
prieteni
familie
hotel
adăpost/ ONG
loc public (în caz de urgență)
Independența financiară este importantă
Pune deoparte bani (chiar și puțin).
Rețea de sprijin
Alege 3-5 persoane care știu situația și care pot răspunde rapid
Siguranța în viața de zi cu zi (cât timp ești în relație):
Redu predictibilitatea
schimbă trasee/ rutine
evită să anunți planuri în detaliu
Protejează comunicarea externă
folosește parole sigure
evită dispozitive monitorizate
dacă e nevoie, ia-ți un telefon separat
Creează micro-planuri
ce faci dacă începe un conflict
ce faci dacă ești urmărit/ă
ce faci dacă apare la muncă
Pregătește oamenii din jur
colegi/ vecini/ familie
oferă instrucțiuni simple (cum ar fi: dacă vezi X/ dacă auzi țipete, sună la poliție)
După plecare:
Schimbări esențiale
parole la telefon, email, social media
rutine zilnice
eventual număr de telefon
Siguranță fizică
schimbă încuietori
evită locuri unde știe că mergi
anunță locul de muncă/ școala
Documentează abuzul
Poze, mesaje, apeluri, jurnal cu date și detalii
Fără contact (pe cât e posibil)
blocare pe toate canalele (social media, telefon)
nu răspunde la provocări
Siguranță emoțională
Abuzul nu e doar fizic, deci ia în calcul:
o persoană cu care poți vorbi
un plan pentru momente de slăbiciune („vreau să mă întorc”), prin care să o eviți
lucruri care te calmează (muzică, mers, respirație)
După plecare, pot apărea confuzie, dor, vinovăție. Toate sunt normale.
Cum îți creezi propriul plan?
Evaluează riscul
Cât de periculos este comportamentul?
Există escaladare?
Mă simt în siguranță acasă?
Alege 3 lucruri concrete.
Nu încerca totul odată.
Ex: Pun bani deoparte. Stabilesc un loc sigur. Aleg o persoană de încredere.
Fă planul realist, nu trebuie să fie perfect.
Acesta trebuie să fie posibil, discret, adaptat situației și posibilităților tale.
Repetă mental
În situații de stres creierul se blochează. Dacă ai repetat planul în mintea ta deja, reacționezi mai rapid.
Ține-l în siguranță
Nu îl lăsa la vedere sau unde poate fi găsit. Dacă e riscant, memorează părți din el.
Poți apela întotdeauna la ajutor la linia de apel, pentru a te ajuta să îți creezi planul propriu personalizat nevoilor și posibilităților tale.
-
World Health Organization (WHO). (2013). Responding to intimate partner violence and sexual violence against women: WHO clinical and policy guidelines.