Cum vorbești cu o adolescentă despre siguranța online
Strângeți masa și o vezi cum se uită din nou la telefon. Îți spune că prietenul ei se supără dacă nu îi răspunde imediat și că azi i-a cerut să lase locația pornită, ca să știe mereu unde e. Poate îți vine să-i spui să-l blocheze. Încearcă mai întâi să afli ce o ține cu ochii pe telefon. „Ce se întâmplă dacă îi spui că vrei să răspunzi mai târziu?”
Poate ești mama, mătușa, bunica, profesoara sau adultul căruia i-a spus prima dată. Poți să o iei în serios chiar dacă aplicația îți e străină. „Nu știu cum funcționează. Îmi explici ce se vede acolo?” E o întrebare la care poate răspunde și fără să îți arate toate mesajele. [1][2]
Vorbește cu ea și în zilele în care totul pare în regulă
Poți deschide subiectul când mergeți undeva împreună sau când îți povestește de la sine despre un grup. Întreab-o ce îi place să facă online și ce se întâmplă când cineva insistă după ce a auzit „nu”. Puteți vorbi despre cum se simte când i se cere parola, să țină ceva secret sau să își arate locația tot timpul. Dacă cineva amenință că va spune sau va arăta ceva ca s-o facă să răspundă, întreab-o ce o sperie și ce i-ar prinde bine acum. E un subiect la care puteți reveni și altă dată. [1][2]
Poți explica ce înseamnă consimțământul pornind de la o poză de familie. Întreab-o dacă e de acord s-o postezi și respectă răspunsul. Faptul că a acceptat să fie fotografiată nu îți dă automat acordul să publici poza. La fel, poate să vrea să vorbească cu cineva și să spună „nu” mesajelor sexuale. Se poate răzgândi după ce a spus „da”. Dacă a înghețat, a încercat să calmeze persoana sau a cedat de teamă, are dreptul la sprijin. [1][2]
Dacă îți spune că cineva o amenință
Poți începe cu „Ai făcut bine că mi-ai spus. Mai întâi vreau să știu dacă ești în siguranță.” Întreab-o dacă persoana amenință că vine să o întâlnească sau să îi facă rău. Las-o să povestească în ritmul ei și evită să o pui să repete detaliile. Nu contacta persoana suspectată ca să ceri explicații sau să negociezi. [1][2]
Dacă cineva i-a cerut o imagine intimă sau o amenință că o va publica, spune-i că poate veni la tine chiar dacă a trimis deja ceva. „Dacă ai ține la mine, mi-ai trimite poza” e o formă de presiune. Dacă imaginea sau filmarea cu caracter sexual implică o persoană sub 18 ani, nu îi cere să ți-o trimită și nu o descărca, fotografia sau distribui. Poți explica situația poliției sau unui serviciu de protecție a copilului fără să faci alte copii. [2][5]
Dacă a încălcat o regulă de familie, puteți discuta despre ea după ce primește ajutor. Dacă îi iei telefonul pe loc, poate pierde și contactul cu școala, cu prietenele sau cu un serviciu de sprijin. Dacă e nevoie de o măsură temporară, explică de ce, stabiliți cum poate păstra legătura cu oamenii importanți și când reveniți asupra deciziei. Dacă ai ridicat deja tonul, poți relua conversația. „M-am speriat și am reacționat prost. Ai făcut bine că mi-ai spus.” [1][2]
Spune-i ce poți păstra între voi și când ai nevoie de ajutor
Dacă folosiți setări de familie, spune-i ce fac, cine vede informațiile și când le veți revizui. Întreab-o și ce ar vrea să rămână privat. Vârsta, maturitatea, nevoile ei de accesibilitate și riscurile concrete pot schimba măsurile de care are nevoie. Dacă riscul e grav, puteți cere sfatul unui specialist. Ascult-o și implic-o în alegeri. Răspunderea de a o proteja le revine adulților. [1][2]
Poți spune „S-ar putea să am nevoie de ajutorul cuiva care știe cum să te protejeze. Îți spun, cât pot de clar, cu cine voi vorbi și ce trebuie să îi spun.” Dacă un părinte sau adultul care o îngrijește e implicat, căutați alt adult sigur și sprijin specializat. Puteți alege din timp două sau trei persoane la care să apeleze, cum ar fi o profesoară, consilierul școlar sau o rudă de încredere. O prietenă o poate însoți, iar un adult poate prelua pașii de protecție. [1][2][3]
În România, dacă e în pericol imediat, sună la 112. Pentru a semnala abuzul, neglijarea sau exploatarea unui copil, poți suna la 119. Puteți vorbi despre aceste numere într-o zi liniștită, ca să știe unde poate cere ajutor chiar dacă îi e rușine sau încă nu înțelege ce s-a întâmplat. [3][4]
-
UNICEF – Cum sprijini un copil după o experiență dificilă online și Cum vorbești cu un copil despre hărțuirea online
eSafety Commissioner – Conversațiile greu de început și Principii de siguranță online pentru părinți și îngrijitori
Catalogul național al serviciilor publice – Numărul 119 pentru copii
OUG nr. 105/2021 – Numerele 119 și 112 în situații de violență asupra copilului
eSafety Commissioner – Îndrumări privind materialele ilegale sau restricționate