Cele mai frecvente metode de racolare a victimelor traficului de persoane online
Mediul online a devenit modalitatea preferată de agresori pentru a racola victime în scopul traficului de persoane. Cele mai frecvente metode de racolare online sunt:
Loverboy
Este cea mai frecventă metodă utilizată de agresori în România
Agresorul simulează o relație romantică:
construiește încredere și atașament
izolează victima
după ce îi câștigă încrederea, o exploatează.
Este unul dintre instrumentele principale de racolare în România, ce implică manipulare emoțională și control.
Grooming online
Agresorul creează o relație de încredere, mai ales cu minori.
devine „prieten”, „mentor” sau „iubit”
oferă atenție și validare
după ce îi câștigă încrederea, cere poze, întâlniri sau favoruri.
Grooming-ul online este un proces de crearea a unei conexiuni emoționale cu victima, de obicei minor/ă, în scopul de a o exploata.
Oferte false de job/ oportunități
Aceasta este o metodă foarte răspândită online, oferind:
joburi în străinătate
joburi în modeling/ videochat/ entertainment
salarii foarte mari fără experiență
stabilitate financiară.
Este numită și „hook fishing” deoarece atrage victimele prin anunțuri false.
Recrutare prin social media
Este o metodă modernă dominantă:
pe platformele Instagram, Facebook, TikTok și pe aplicații de dating
agresorul se folosește de conversații private pentru a câștiga încredere, ceea ce duce la manipulare
Traficanții folosesc online-ul pentru contactarea și câștigarea încrederii victimei.
Recrutare prin persoane cunoscute
Recrutorii pot fi prieteni, cunoștințe și chiar rude.
Sextortion/ Șantaj online
Agresorul utilizează această tehnică:
flirtează cu victima
cere poze intime
apoi recurge la șantaj
Cum recunoști aceste metode? Sunt câteva semne clare:
Semne emoționale
relația evoluează foarte repede
„te iubesc” este spus după doar câteva zile
promisiuni exagerate
Semne de control
te izolează de prieteni și familie
vrea să comunici doar cu el/ea
devine gelos și/sau agresiv
Semne de risc major
cere poze intime
propune întâlniri rapide
oferă joburi prea bune ca să fie adevărate
cere să pleci în alt oraș sau țară
Traficul de persoane exploatează în principal vulnerabilitățile emoționale și sociale.
Metodele de racolare pentru traficul de persoane au evoluat foarte mult și pot fi mai dificil de identificat deoarece:
Agresorul folosește conturi cu poze reale (furate), istoric de postări și prieteni reali, deci pare o persoană reală și de încredere.
Agresorul îți studiază profilul și adaptează discursul la content-ul tău, creând senzația de conexiune autentică
Este un proces gradual, construiește relația în timp, iar victima nu simte pericolul imediat.
Combină metodele de mai sus.
Anunțurile de muncă sunt foarte bine construite, arată legitim. Apar pe site-uri false de joburi, realizează contracte false, fac oferte profesionale.
Există rețele bine organizate, nu e o singură persoană. Există grupuri cu roluri diferite (recrutor, controler, etc)
Cum te protejezi?
Online
Nu trimite poze intime.
Nu oferi date personale (adresă, școală/loc de munca, program)
Verifică identitatea persoanei: verifică veridicitatea celor spuse, caută persoana pe rețelele sociale, pe Google. Majoritatea persoanelor au o amprentă digitală (digital footprint ușor de găsit la o căutare pe Google).
Comportamental
Nu avea încredere în promisiuni rapide.
Nu accepta oferte fără verificarea lor: caută informații despre companie, despre localuri și despre orice altă informație îți oferă. Pune întrebări.
Discută cu cineva de încredere.
În situații de risc
Blochează persoana.
Păstrează dovezi, cum ar fi mesaje și capturi de ecran.
Raportează la poliție (apel la 112 sau fizic la secție).
Discută cu un ONG de sprijin.
Ajutor în România
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane susține linia de urgență pentru victime la numărul de telefon 0800 800 678. De asemenea, aici găsiți o hartă a centrelor regionale de ajutor. Te poți orienta și către ONG-urile din rețeaua Protect.
-
ANITP - Analiză privind victimele traficului de persoane (2022)
Legea nr. 678/ 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane
Legea 217/ 2003 privind combaterea violenței domestice
Legea 106/ 2020, ratificare ce include violența cibernetică
Codul penal (Legea nr. 286/2009)
CMPCVB - Ghid: Combaterea violenței cibernetice și bullying-ului online
Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane (2024-2028)