Ce spun legile din România și din UE despre violența digitală
O colegă îți scrie că fostul tău partener i-a trimis o fotografie intimă cu tine. O făcuseși când erați împreună și i-o trimiseseși în privat. Acum te întrebi cui i-a mai trimis-o și dacă poți merge la poliție, chiar dacă fotografia nu a fost publicată nicăieri.
Poți cere ajutor înainte să știi ce lege se aplică. Spune ce s-a întâmplat și ce te îngrijorează, dacă persoana te amenință, te urmărește sau încearcă să te facă să taci, etc. Dacă ești în pericol imediat, sună la 112. [1][5]
Dacă a trimis mai departe o imagine intimă cu tine
Acordul de a face o fotografie sau de a o trimite în privat nu înseamnă că ai fost de acord să fie dată mai departe. În România, art. 226 din Codul penal, modificat prin Legea nr. 171/2023, poate acoperi transmiterea fără acord a unei imagini intime în care ești identificată sau poți fi identificată, dacă fapta e de natură să îți provoace suferință psihică ori să îți afecteze imaginea. Legea stabilește ce intră în această categorie și prevede excepții. [1]
Spune cui i-a trimis-o și cum. Contează și dacă a trimis-o unei singure persoane, într-un mesaj privat. Dacă fotografia a fost modificată sau generată ca să pară că ești tu, spune asta când ceri ajutor. Încadrarea juridică și posibilitățile de a o elimina pot fi diferite. [1][4]
Dacă te temi că va continua
Legea nr. 217/2003 recunoaște violența cibernetică drept o formă de violență domestică. Legea se poate aplica și între foști parteneri care nu au locuit împreună. Dacă persoana îți verifică locația, intră în conturile tale sau folosește informații private ca să te amenințe, descrie ce ai observat și cum te afectează. „Mi-am schimbat drumul spre casă pentru că mi-a fost teamă” spune ceva important despre cum îți este impactată viața. [2]
O anchetă penală urmărește să stabilească dacă s-a comis o infracțiune și cine răspunde pentru ea, iar un ordin de protecție poate impune măsuri pentru a reduce pericolul, în condițiile legii. În România există o procedură pentru violența domestică și una prevăzută de Legea nr. 26/2024 pentru anumite situații din afara acestui cadru, inclusiv pentru unele fapte comise online. Dacă persoana insistă să te contacteze, vine la locul tău de muncă sau amenință pe cineva apropiat, spune asta și întreabă poliția sau un avocat ce protecție poți cere. [2][3]
Ce le cere directiva europeană statelor membre
Directiva (UE) 2024/1385 privește violența împotriva femeilor și violența domestică. Recunoaște violența îndreptată împotriva femeilor și fetelor din cauza genului lor, precum și violența care le afectează disproporționat. Directiva cere statelor membre să prevadă sancțiuni penale pentru anumite forme de urmărire și hărțuire online, incitare la ură sau violență pe criterii de gen și distribuire publică fără acord a unor materiale intime, inclusiv a unor materiale manipulate. Prevede și măsuri de prevenire, protecție și sprijin pentru victime. [4]
Statele membre au până la 14 iunie 2027 să introducă aceste cerințe în legislația națională. Dacă ai nevoie de ajutor acum, în România poți apela la procedurile deja prevăzute de lege. [2][3][4]
Ce poți întreba
Dacă vrei să fie ștearsă o postare, o poți raporta platformei pe care a fost pusă, iar poliția sau parchetul pot analiza separat dacă a avut loc o infracțiune, indiferent de răspunsul platformei. Dacă poți păstrează confirmarea raportării și răspunsul primit. Un avocat te poate ajuta să vezi ce alte opțiuni mai ai așa că întreabă din timp lucruri precum: „În cazul meu e nevoie de o plângere prealabilă?”, „Unde o depun și până când?” și „Ce protecție sau asistență pot cere?”. [1][3][6]
Poți spune când ai aflat, cine ți-a arătat mesajul și ce cont a fost folosit. Dacă nu știi cine se află în spatele contului, spune doar ce știi deja și cere îndrumare. Pentru sprijin în situații de violență domestică, poți suna gratuit, la orice oră, la 0800 500 333, linia ANES. [5][6]
-
Legea nr. 106/2020 și Legea nr. 217/2003 privind violența domestică
Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție și Legea nr. 36/2026, care modifică legile nr. 217/2003 și nr. 26/2024
Directiva (UE) 2024/1385, în special art. 2, 5–8 și 49 și sinteza EUR-Lex în română
Portalul european e-Justiție – Sesizarea unei infracțiuni și drepturile în cursul procedurii și Codul de procedură penală, art. 295–296