Abuzul digital la muncă. Hărțuire, monitorizare și reputație
Pui telefonul deoparte după ce afli, în grupul de la muncă, cine te înlocuiește sâmbătă. Mai târziu, îți scrie în privat persoana care face programul. Mesajul are conținut sexual. Dimineața, îți spune că a fost o glumă. Tu te gândești că programul pe luna viitoare încă n-a fost făcut și te întrebi dacă vei mai primi aceleași ture dacă spui ceva.
Contează cine ți-a scris și ce poate decide în privința muncii tale. Violența și hărțuirea legate de muncă pot avea loc și prin mesaje, inclusiv pe telefonul personal. Un coleg poate răspândi într-un grup un zvon cu tentă sexuală despre tine. Cineva îți poate cere o fotografie intimă în schimbul unei slujbe, iar un client te poate contacta insistent în afara serviciului convenit. Poți descrie ce s-a întâmplat și ce efect a avut chiar dacă încă nu știi ce procedură se aplică. [1]
Dacă ești în pericol imediat, sună la 112. [2]
Poți cere să ți se spună ce monitorizează angajatorul
Poate ți se cere să instalezi o aplicație pentru pontaj pe telefonul personal. Poți întreba ce date colectează, dacă funcționează și în afara programului, cine vede datele și cât timp le păstrează. Cere să ți se explice ce poate accesa aplicația pe telefonul tău. În România, legea stabilește condiții pentru monitorizarea comunicațiilor electronice ale angajaților atunci când angajatorul o face în baza interesului său legitim. Printre ele se numără informarea prealabilă, completă și explicită. [3]
Dacă vrei să ceri sfat despre angajator, folosește, dacă poți, un dispozitiv personal sau alt dispozitiv la care angajatorul nu are acces, fără să folosești contul de muncă. Poți cere îndrumare înainte să schimbi setările de securitate de pe un echipament de muncă.
Notează ce s-a întâmplat, dacă e sigur și permis
Poți începe cu mesajul și cu ce s-a schimbat după. „Mi-a scris marți seara. După ce i-am spus că mesajul mă deranjează, am primit două ture mai puțin.” Notează, dacă îți amintești, data, cuvintele folosite și cine a văzut conversația. Păstrează mesajele relevante fără să modifici singura copie. Dacă s-ar putea să pierzi accesul la contul de muncă, întreabă din timp ce poți păstra în mod legal. Lasă deoparte listele de clienți, fișierele confidențiale și conversațiile fără legătură cu situația. Dacă nu mai ai acces, poți explica ce îți amintești. Articolul 42 arată cum să păstrezi detaliile fără să te expui.
Cui îi poți spune dacă persoana implicată e chiar managerul?
Cere procedura internă pentru sesizarea hărțuirii și întreabă cine primește sesizările. Metodologia din România prevede desemnarea unei persoane responsabile sau a unei comisii. Dacă managerul tău e implicat, întreabă cui te poți adresa fără să treci prin el. Un reprezentant sindical, o organizație de sprijin sau un avocat independent te poate ajuta să înțelegi ce opțiuni ai, înainte să porți vreo discuție cu persoana care ți-a scris. [4]
Poți întreba „Cine va citi sesizarea?”, „Ce va afla persoana despre care vorbesc?” și „Cum îmi veți răspunde?”. Spune dacă te temi că vei pierde ture sau vei fi tratată mai rău. Poți cere și ceva concret pentru perioada în care se analizează sesizarea, cum ar fi să primești programul de la altcineva. Dacă venitul, locuința sau dreptul tău de ședere depind de muncă, poți cere sfat independent înainte să decizi cât spui la serviciu. [4]
Poți căuta sprijin și în afara locului de muncă
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pot fi relevante în funcție de situație. CNCD are o procedură de petiție pentru discriminare. Pentru întrebări privind folosirea datelor tale, poți consulta procedura autorității pentru protecția datelor (ANSPDCP). Dacă e vorba de amenințări, șantaj, urmărire sau distribuirea unei imagini intime, poți cere îndrumare de la poliție sau de la un avocat. Întreabă din timp ce procedură și ce termene se aplică, mai ales dacă lucrezi pe cont propriu sau fără un contract de muncă. Răspunsul angajatorului poate veni după expirarea unui termen pentru un alt demers. [4][5][6]
Dacă cineva din afara locului de muncă încearcă să ajungă la tine prin colegi
Un fost partener poate suna la recepție ca să afle când ieși din tură sau poate trimite materiale private angajatorului. Poți vorbi cu o persoană de încredere de la muncă și poți cere ceva precis. „Vă rog să nu confirmați dacă sunt aici și să nu comunicați programul meu.” Dacă îți este de folos, poți cere ca apelurile să fie preluate de o persoană desemnată. Stabiliți împreună cine are nevoie să știe și ce poate face. Dacă situația face parte din violență domestică, poți suna gratuit, la orice oră, la 0800 500 333, linia ANES. [2]